Reînceperea școlii în Mai – un pod prea îndepărtat

Am mai publicat (aici și aici) articole care conțineau informații asupra unor modelări ale evoluției pandemiei covid-19.

O nouă modelare asupra evoluției pandemiei a fost publicată de către HotNews și a fost realizată de către un grup de universitari. Esența articolului poate fi redată prin citirea graficelor cuprinse în articol.

Conform acestui grafic, există tre posibilități de dezvoltare a pandemiei, din punctul de vedere al îmbolnăvirilor:

• Scenariul optimist – în prima săptămână din mai, numărul de cazuri confirmate ar putea atinge 10.000-12.000, iar curba ar începe să se aplatizeze (conform modelelor SEIR-CHD, NLS).
• Scenariul median – conform căruia, în prima săptămână din mai, numărul de cazuri confirmate ar putea ajunge la 15.000, fără aplatizarea curbei (modelele LSTM_RO, ARIMA_RO_2).
• Scenariul pesimist – conform căruia, în prima săptămână din mai, numărul de cazuri confirmate ar putea ajunge la 20.000, fără aplatizarea curbei (modelul ARIMA_RO_1).

De remarcat că două scenarii din 3 presupun că în prima săptămână a lui mai (atunci când, teoretic vorbind, autoritățile vor trebui să își fundamenteze decizia de a prelungi sau, dimpotrivă, de a relaxa măsurile de distanțare socială) România nu va fi atins încă faza de apogeu a pandemiei, numărul îmbolnăvirilor continuând să crească.

Conform graficului de dezvoltare al pandemiei din punctul de vedere al deceselor, există trei scenarii:

• Scenariul optimist – conform căruia, în prima săptămână din mai, numărul de decese ar putea ajunge la 600 iar curba ar începe să se aplatizeze (conform modelului ARIMA_RO_2).
• Scenariul median – conform căruia, în prima săptămână din mai, numărul de decese ar putea ajunge la 1.400 (modelele LSTM_RO, SEIR-HCD).
• Scenariul pesimist – conform căruia, în prima săptămână din mai, numărul de decese ar putea ajunge la 1.800-2.000 (modelele ARIMA_RO_1, NLS).

Combinând graficele, avem, pentru prima săptămână a lunii mai, următoarele variante:

• 10.000-12.000 de bolnavi (cu aplatizarea curbei îmbolnăvirilor, curbele SEIR-CHD, NLS) și 1400 de morți (SEIR-CHD) sau 1600 de morți (NLS)
• 15.000 de bolnavi (număr în creștere) (modelele LSTM_RO, ARIMA_RO_2) și 1000 morți (LSTM_RO) sau aplatizarea deceselor undeva la 600 de morți (ARIMA_RO_2)
• 20.000 bolnavi (număr în creștere, ARIMA_RO_1) și cca 1800 de morți

Repet, în cele mai multe dintre variante, numărul îmbolnăvirilor va crește și după 8 mai, și deci și numărul morților (doar numărul lor absolut variază, nu și trendul crescător).

De ce interesează concluziile? Pe mine, în primul rând, pe motiv de anticipare al momentului de relaxare, materializat prin revenirea în bănci a elevilor. Ministerul Educației șovăie să ia o decizie. se lasă la mâna specialiștilor din sectorul medical, ceea ce pe undeva este normal. Mai puțin normal este să nu încerci să anticipezi. Măsura închiderii școlilor a fost una dintre primele luate de către guvernul Orban, la solicitarea imperioasă a specialiștilor. Probabil, aplicând principiul similarității, reluarea cursurilor școlare în forma lor clasică va fi, ca formă de relaxare a distanțării sociale, una dintre ultimile măsuri ce vor fi luate.

Pe bună dreptate, întrebarea „Când ne vom relua viața normală” trebuie pusă. Pentru elevi și cadre didactice, asta înseamnă „Când vom reveni la școală?”

Ei bine, școlile au fost închise când erau mai puțin de 100 de bolnavi de Sars-Covid-19 și nu înregistrasem încă nici un mort din cauza virusului. În mod normal, porțile școlilor ar trebui redeschise doar în situația în care câteva zile consecutive nu s-ar înregistra nici un deces pe bază de covid iar numărul bolnavilor ar scădea la un număr cu două cifre. Ceea ce, plecând de la simularea prezentată mai sus, în nici într-un caz nu se va întâmpla în cursul lunii mai.

PS OMS ne avertizează că Sars-Covid-19 are o curbă abruptă a creșterii numărului de îmbolnăviri/decese, dar una mult mai lină de scădere a acestui număr:

„Ştim că în unele ţări, numărul cazurilor se dublează la fiecare 3 sau 4 zile. În timp ce răspândirea pandemiei de COVID-19 accelerează foarte repede, decelerarea ei va fi mult mai lentă”, a explicat Tedros Adhanom Ghebreyesus. „Aceasta înseamnă că măsurile trebuie ridicate lent şi sub control”, a insistat el. (RoHealthRewiw)

Ceea ce întărește, dacă ar mai fi cazul, concluzia că, pentru învățământul preuniversitar românesc, revenirea la școală în luna mai este un pod prea îndepărtat.