”Măsoară de zece ori și taie o singură dată” – ceea ce nu a aflat (încă) Ministerul Educației Naționale

În contextul în care la începutul săptămânii viitoare Ministerul Educației va trebui să își asume validarea din punct de vedere ştiinţific a proiectului revizuit de plan-cadru pentru clasele V-VIII, îmi afirm solidaritatea față de poziția membrilor grupului de lucru nominalizat de către domnul ministru Adrian Curaj pentru a coordona proiectele de reformare a arhitecturăă curriculare, poziție colectivă, de respingere a celor trei planuri-cadru elaborate de către Institutul de Științe ale Educației și supuse dezbaterii publice de către Ministerul Educației Naționale și a Cercetării Științifice.

Reiterez cu această ocazie poziția mea de principiu referitoare la proiectele planurilor-cadru elaborate de către IȘE: toate cele trei proiecte contravin LEN 1/2011, care constituie cadrul legal de referință, fiind variante care amplifică, pe termen lung, anchilozarea învățământului preuniversitar românesc ; nici una dintre cele trei versiuni de plan-cadru nu aduce acea viziune novatoare de care învățământul românesc are atâta nevoie.

Solicit public MENCȘ să amâne luarea unei decizii privitoare la planul-cadru pentru învățământul gimnazial, luând în considerație faptul că în cadrul dezbaterii naționale (atâta cât ea a fost organizată în perioada 23 decembrie 2015 – 5 februarie 2016) variantele propuse de către IȘE au fost în foarte mare măsură respinse de către cadrele didactice. De asemeni solicit domnului Minsitru al Educației Naționale să solicite din partea IȘE sau altor factori implicați în reforma curriculară noi variante, care să fie supuse dezbaterii naționale în perioada imediat următoare – una dintre aceste noi variante putând fi chiar varianta propusă de către cei 6 membri ai grupului de lucru, cei care au emis o opinie separată și și-au formalizat propunerile într-un document pe care domnul Mnistru Curaj îl are, fără îndoială, la dispoziție.

Atrag atenția că întreaga discuție privitoare la dezvoltarea curriculară trebuie să plece de la o discuție aprofundată asupra întregului cadru al dezvoltării curriculare, asupra profilului pe care ar trebui să îl aibă absolventul clasei a VIII-a sau cel care termină cursurile învățământului obligatoriu. Această discuție a avut loc, doar parțial, în anul 2015, și a cuprins circa 80 de participanți la dezbateri directe și 300-400 de participanți online – nu a fost o dezbatere cu adevărat națională, așa cum subiectul ar fi meritat. În consecință orice concluzii s-ar fi tras în urma atelierelor organizate de către IȘE pe tema principiilor directoare ale noului Curriculum, acestea sunt departe de concluziile care ar fi rezultat în urma unei dezbateri cu adevărat naționale, o dezbatere care să includă, de pildă, asociațiile reprezentative ale părinților și elevilor.

Festina lente, spune un proverb dintr-o limbă pe care proiectele de plan-cadru elaborate de către IȘE urmăresc să o scoată din programa școlară. Sau măsoară de zece ori și taie o dată. Până în prezent, constat că MENCȘ și IȘE au măsurat prost de trei ori. Ce garanție oferă cele două instituții că decizia care va fi luată în urma acestor măsurători va fi una corectă?

Radu Zlati, deputat PNL