PNL după alegerile locale 2016 (IV): Cuvântul și fapta

 

 Concluzia articolului anterior? Partidul Național Liberal și-a pierdut discursul național-liberal de dreapta, iar elementele de discurs folosite în ultima perioadă fie nu sunt de dreapta, fie nu sunt credibile, fie nu interesează electoratul PNL.

Soluția la această problemă majoră nu poate fi una singură. Din punctul meu de vedere, trebuie operate două seturi de măsuri:

(1) Creionarea, cât mai curând posibil, a unui program de guvernare realmente de dreapta, care să pună accent pe câteva dintre elementele doctrinare ale dreptei europene. Lăsăm discuțiile despre sexul îngerilor pentru Congresul din 2017, nu discutăm despre ce înseamnă să fi „liberal”, „național” și „popular” în deceniul 3 al secolului XXI. Statutul, care este în vigoare, ne definește ca fiind un partid de dreapta, cultivând anumite valori și adresându-ne unui anumit electorat? Atunci vreau să văd acele valori și principii pe care le clamăm ca fiind ale noastre, constituind urzeala și bătătura acestui program de guvernare. Programul se poate inspira, poate prelua elemente din programul de guvernare lansat de către Cătălin Predoiu precum și din programul prezidențial al lui Klaus Iohannis. Sau nu! Ceea ce este important este ca partidul, prin acest program de guvernare, să se regăsească mai întâi pe el însuși, din punct de vedere doctrinar.
(2) Adecvarea apăsată între cuvinte și fapte. Dacă suntem de dreapta nu doar să o spunem, ci și să ne comportăm ca atare. Daca susținem clasa mijlocie românească, să luptăm pentru interesele ei. Dacă promovăm elitele, să regăsim aceste elite, cu probleme lor, cu reprezentanții lor, in programele noastre, în activul nostru de partid, în conducerea noastră de partid. Suntem împotriva corupției? Atunci, indiferent de tipul de argumentație folosit, cei condamnați pentru corupție și fapte conexe corupției nu pot să își mai aibă locul în partid, chiar dacă au un sprijin popular și voturi în spate. Vorbimd despre acțiuni ale partidului consumate deja, cred că inclusiv măsuri luate la inițiativa PNL, care altfel aparțin în mod clasic stângii (precum mult invocata de noi mărire a alocației pentru copii, ca să dau doar in exemplu) pot să își găsească locul într-un eșafodaj de dreapta, care să cuprindă nu doar declarații de bună intenție ci și inițiative legislative, legi și acte de guvernare din ultimul deceniu, de sorginte național-liberală.

Cele două măsuri de urgență prezentate mai sus trebuie combinate, însoțite sau (caz optim) precedate de o cercetare sociologică serioasă, care să depisteze care sunt elementele de program (sau chiar cele doctrinare) pe care electoratul nostru le dorește a fi însușite și promovate de către PNL. Asta ca să fim cât de cât siguri că melodia cântată, că povestea spusă de către PNL electoratului său, este ceea ce acesta așteaptă să audă. Căci dacă va fi altfel, atunci, vorba populară. – vom fi trimiși să cântăm la altă masă. Aceea a învinșilor istoriei. Și nu cred că cineva din PNL, din conducerea acestui partid, își dorește acest lucru.

PS1: sunt perfect conștient că azi, „liberal” înseamnă pentru realitatea doctrinară și politică occidentală, în mult mai mare măsură a fi de stânga, și că din acest punct de vedere un partid liberal românesc ce se pretinde de dreapta este un anacronism. Dar îmi asum riscul și cred că PNL trebuie să își păstreze și chiar întărească profilul de dreapta și cel național sau chiar naționalist.

PS2: putem colabora ca partid, pentru interesul comunităților locale, cu primari confirmați la urne dar având probleme cu justiția. Dar locul lor nu este în rândurile partidului.

alte articole pe aceeași temă:

Anunțuri

Etichete:, , , , ,

2 comentarii pe “PNL după alegerile locale 2016 (IV): Cuvântul și fapta”

  1. pozeDECAT 9 Iunie 2016 la 7:15 PM #

    Istoric vorbind, PNL a fost un partid mai curand de stanga, cel putin in primii sai 50 de ani. Eminescu nu-i scotea pe liberali din „rosii” si „colectivisti”. Grupul de sprijin politic al lui I.I.C. Bratianu au fost fosti socialisti integrati in partid (Mortun & I.G.Duca). Cand Vintila Bratianu a suprimat concesiunile de transport in comun si a creat o societate unica a primariei Bucuresti pentru tramvai si mai tarziu numita S.T.B., ulterior I.T.B si azi R.A.T.B, aia ce a fost, o masura de dreapta? O fi devenit incet de dreapta dupa ce a murit Partidul Conservator. Deci nu cred ca ar fi asa o rusine a recunoaste traseul istoric al PNL in ce priveste asezarile in bancile doctrinare ale politicii. Dar aia cu clasa de mijloc si cu elitele ar fi bine sa o aveti mai bine in vedere caci PNL ar trebui sa fie mai curand la dreapta centrului caci nu cred ca-l tin curelele in realitate sa fie chiar de dreapta in tara pomanagiilor ….

    Apreciază

    • Radu Zlati 9 Iunie 2016 la 7:47 PM #

      de stânga practic nu a fost niciodată, căci încă de la apariția oficială (1875) PNL s-a anunțat a fi fiind de dreapta. Adevărat, termenul ”liberal” era folosit înainte de a exista partidul, iar în respectiva perioadă (1848-1875) liderii liberali erau, mai toți, de stânga. Guvernele liberale de dinainte de 1876 au luat multe măsuri motivate ideologic de stânga. Eminescu când le spunea ”roșii” se referea la tinerețea lor, la idealurile lor pașoptiste, ”trădate” de actul, oportunist dar benefic, al schimbării de poziționare ideologică din 1875. Dar CA Rosetti, de pildă, a rămas toată viața de stânga, deși a devenit lider al PNL-ului ”de dreapta”. Și da, atragerea ”generoșilor” în PNL a dus la întărirea unei unei laturi de stânga în jurul lui Ionel Brătianu, de unde unele măsuri ale acestuia imediat după război (reforma agrară, votul universal, etc).

      Apreciază

%d blogeri au apreciat asta: