Omul trebuie demis din funcție. Este o urgență. N-are ce căuta acolo. N-are ce cauta nu numai pentru că n-are nicio valoare de întrebuințare alta decît aceea de a furniza în flux continuu material de comedie bufă pentru clipuri cu hohote justificate de rîs în fundal.
N-are ce căuta din cauză că probează sistematic incapacitatea de a înțelege rolul pe care, chiar dacă nu-i place, trebuie să-l joace în acea funcție. Și încă n-ar fi atît grav dacă incapacitatea n-ar avea efecte de avarie critică în materia administrării normale a țării. Omul nu poate fi deturnat sau măcar perturbat din liniștea cosmică a propriilor fixisme clișeizate, toate complet străine de abecedarul regulilor în baza cărora funcționează orice sistem democratic.
Mecanica de păpușă defectă de la exterior își are sorgintea la interior, acolo unde cele cîteva circuitele prăjite nu-i asigură o funcționalitate fluentă, ci doar impulsuri cu frecvență imprevizibilă care rulează sau nu un soft fără opțiuni de download sau update. Abandonat într-un offline și neactualizabil, și defect din cauza cîtorva subprograme virusate de o autocitire complet eronată a instrucțiunilor pe care procesorul ar trebui să le priceapă, apoi să le execute.
Cît despre foarte lungile perioade de nimic decizional, ele s-ar putea explica prin defecțiuni inclusiv la partea de alimentare a unui aparat care dă rateuri de multă vreme, însă s-a tot sperat/dorit/visat că la un moment dat își va reveni. Din nefericire, pe cît de scump a fost, pe-atît e de nereparabil. Pur și simplu, n-o ia. Și pace.
Iar „pacea” menține de cinci luni o țară întreagă înțepenită în situația pefect absurdă de a nu avea guvern pentru că nereparabilul conține circuite integrate incapabile să proceseze linia de program scrisă demult care indică imperativ regula, foarte simplă, potrivit căreia principalele două partide parlamentare ca mărime n-au ce căuta în opoziție exact în măsură în care el n-are ce căuta în funcția pentru care acum le e limpede că nu corespunde pînă și celor care l-au iubit dincolo de fireasca onestitate cu care sperau ca, la schimb, să apuce și ei colea o ciosvîrtă, dar care ciosvîrtă întîrzie, ca toate celelalte, din aceeași cauză: valoare de întrebuințare zero.
sursa: FB
Lasă un comentariu