Potrivit revistei financiare, corupţia pare să se accentueze în statele est-europene. Companiile caută soluţii simple pentru a obţine contracte, în timp ce organismele de control nu-şi mai fac datoria. Nici presa nu mai are influenţa pe care o avea: „Profiturile din presă au scăzut pe fondul crizei financiare, iar reducerea bugetelor editoriale conduce la dispariţia investigaţiilor de presă”, comentează The Economist.„Cauzele perpetuării corupţiei sunt multiple. Criza financiară i-a făcut pe oameni mai dispuşi să caute soluţii directe, iar criticii nu sunt bine protejaţi. Firmele care nu dau mită pierd în faţa celor care dau. Oamenii de afaceri se tem de acte de răzbunare: hărţuiri birocratrice, solicitări arbitrare de taxe sau pierderea unor contracte publice. Stimulentele oferite de Uniunea Europeană îşi pierd influenţa după ce statele au devenit membre UE. Miliardele de euro oferite de Bruxelles pentru modernizarea infrastructurii şi serviciilor publice sunt şi ele afectate de corupţie. Companiile, politicienii şi funcţionarii publici aranjează licitaţii, de obicei fără a fi sancţionaţi; supravegherea legală este slabă, iar alegătorii par apatici şi cinici”, subliniază The Economist.Potrivit analistului bulgar Ivan Krastev, marea problemă legată de corupţie este complicitatea pe care o creează: „Ajungem la reţele obscure care fac ţările neguvernabile sau guvernabile de alţii”.
sursa: Jurnalul
Radu Zlati 
Comentarii recente