Cotidianul – Uninominal respins de reprezentanţii Puterii

Comisia parlamentară „electorală” a schiţat principiile privind legea alegerilor parlamentare. Se întrevăd un sistem mixt pentru noiembrie 2012, colegii uninominale şi listă naţională, dar încă nu este nimic bătut în cuie.

Aliaţii PDL au votat împotriva uninominalului

În cadrul comisiei parlamentare electorale s-a supus la vot în primă instanţă sistemul uninominal pur (cine obţine cele mai multe voturi în colegiu devine senator şi deputat) într-un singur tur, sistem propus de USL (PNL+PC şi PSD). Propunerea a întrunit doar 7 voturi din 13 şi cum în comisie, deciziile se iau cu majoritate specială, 11 voturi din 13, ea a căzut. Au votat „pentru” Valeriu Zgonea, Ilie Sârbu, Mircea Duşa (toţi PSD), Puiu Haşotti, Victor Paul Dobre (PNL), Sergiu Andon (PC) şi Sulfina Barbu (PDL).  Împotrivă au fost Florian Staicu (PDL), Eugen Nicolicea şi Şerban Mihăilescu (UNPR), Almos Albert şi Marton Arpad (UDMR) şi Varujan Pambuccian (minorităţi).

Votul pentru acest sistem demonstrează marea demagogie a propagandei Băsescu-PDL privind reformarea sistemului electoral. Se ştie, de trei ani de zile, atât Traian Băsescu, cât şi PDL trâmbiţează pe toate canalele media că susţin votul uninominal. Iată că, atunci când se ajunge la „acţiunea concretă”, adică la vot, tot ceea ce se declară devine nul.

Coaliţia una vorbeşte, alta fumează

Înainte de începerea şedinţei comisiei de miercuri, preşedintele acesteia, deputata PDL Sulfina Barbu, susţinea categoric: „PDL se pronunţă pentru vot uninominal pur”. Colegul ei de partid a votat „contra” şi tot „contra” au votat cei din UNPR, UDMR şi Minorităţi. Adică, nimeni alţii decât aliaţii la guvernare a PDL. Se impune o întrebare: în Coaliţia aflată la guvernare nu s-au pus de acord formaţiunile componente cum să abordeze legea electorală? În alte situaţii – de exemplu alocarea banilor din rezerva guvernamentală în proporţie de 90% doar primăriilor Puterii -, formaţiunile Coaliţiei s-au pus de acord. De ce nu şi acum? Răspunsul este simplu: pentru că nici PDL, nici UNPR nu sunt interesaţi de votul uninominal, deşi în public declară contrariul. UDMR a anunţat de multă vreme că nu-l agreează, dar este inexplicabil de ce reprezentantul minorităţilor a votat tot împotrivă, mai ales că deputaţii minorităţilor nu sunt afectaţi de sistemul uninominal. Evident, propaganda portocalie va da vina pe aliaţi şi eventual pe anonimul senator propriu, Staicu, susţinând că nu PDL s-a opus, ci „colegii”. Trebuie însă să precizăm că, în mod normal, UNPR nu ar fi avut dreptul să participe la o astfel de comisie, dar PDL i-a cedat două dintre locurile sale.

Sistem mixt, apropiat de sistemul german

S-a mai suspus la vot şi varianta propusă de UDMR: clasicul scrutin pe liste. Varianta a întrunit doar trei sufragii: cele 2 ale UDMR şi cel de la Minorităţi, drept urmare a căzut.

A rămas în „cursă” cea de-a treia variantă posibilă, şi anume sistemul mixt, care prevede că 50% dintre senatori şi deputaţi vor fi aleşi dintre cei care obţin cele mai multe voturi în colegii şi 50% vor fi aleşi într-un sistem proporţional.

Încă nu este nimic sigur

Sistemul de vot mixt nu este însă clar cum va arăta, ne referim la partea alegerii parlamentarilor prin sistemul proporţional. Până săptămâna viitoare, Autoritatea Electorală Permanentă trebuie să elaboreze un text de lege în baza principiilor votate de comisie, şi abia după aceea se va ştii concret cu vor fi aleşi cei 50% dintre parlamentari care nu câştigă colegiile.

Se întrevăd următoarele variante:

50% câştigători de colegii + 50% aleşi prin compensare pe o listă naţională (sistemul practicat în Germania)

50% câştigători de colegii + 50% aleşi prin compensare pe liste judeţene

50% câştigători de colegii + 50% aleşi prin dublu sistem de compensare, listă judeţeană şi listă naţională.

Pe cine avantajează şi pe cine nu noul sistem

Partidul (sau alianţa) care obţine peste 50% din sufragiile electoratului obţine evident cele mai multe mandate de parlamentar, dar nu se poate spune că este avantajat de sistem. Dar cel mai avantajat este partidul (sau alianţa) care se află pe locul 2, pentru că obţine mult mai multe mandate decât în situaţia în care s-ar fi mers pe uninominal pur. Avantaje au şi partidele (sau alianţele) care se clasează pe locurile 3 şi 4, dar obţin până la 8 sau 12% din voturi. Cu astfel de procente ar fi fost greu să câştige vreun colegiu, dar pe sistemul mixt pot obţine parlamentari de pe listă. Se poate afirma astfel că şi partidul lui Dan Diaconescu are şanse să aibă câţiva parlamentari, aceştia urmând să provină de pe lista de compensare, pentru că nu are şanse să câştige vreun colegiu. Sistemul s-ar putea să devină fatal pentru UNPR, care oricum este în acest moment sub pragul electoral.

Românii vor pune de două ori ştampila

Sistemul mixt presupune în primul rând o înjumătăţire a numărului actual de colegii. Acesta este motivul pentru care spunem că UNPR şi PPDD nu are nicio şansă să câştige vreun colegiu. Înjumătăţirea ajută mult PDL dacă „desenarea” colegilor se va face după cum vor exponenţii partidului de guvernământ.

A doua noutate a sistemului peprezintă apariţia listei de compensare. În general pe listă se trec liderii marcanţi ai partidului, şi eventual personalităţi din afara partidului. Nu se poate invoca în acest caz vreo „teamă” din partea liderilor, dar aşa se procedează şi în alte ţări unde este unilizată lista compensatorie. De ce? Pentru simplul motiv că de regulă liderii „promovează” în alte funcţii mai înalte şi în acest caz, nu va mai fi nevoie de organizare de alegeri anticipate pentru mandatele ce devin vacante.

Indiferent care dintre cele trei variante va fi adoptat, un lucru este cert: alegătorul va pune de două ori ştampila pe două buletine de vot. Va vota un candidat din colegiu şi va vota şi lista unui partid sau alianţă.