Europarlamentari vs BOR

Domnul Bodu este acel domn de culoare politică portocalie, mai bine cunoscut pentru faptul că, pe când era parlamentar a fost campionul inițiativelor legislative (câteva sute, dacă îmi aduc bine aminte) – inițiative pe care chiar partidul din care făcea parte le trântea pe bandă rulantă în Parlament, deoarece erau care mai de care mai extravagante.

Mai recent, domnul Bodu și-a găsit un loc pașnic și bine plătit, în Parlamentul European. Desigur, acolo mai greu cu chestiile năstrușnice, locul în sine impune și regulile acolo sunt altele decât cele de pe malul Dâmboviței. Domnul Bodu a rămas însă același neliniștit izvoditor de inițiative.

Astfel, erijându-se în apărător al finanțelor naționale, domnul Bodu solicită Curții de Conturi să facă un inventar complet al sumelor care au fost primite Bisericii Ortodoxe Române, pe partea de finanțare din Bugetul de stat. Se poate ca domnul Bodu să fi văzut documentarul BBC despre politica edilitară a BOR. Sau poate că a avut o premoniție cum că o astfel de inițiativă i-ar crește șansele de nominalizare din partea PDL la viitoarele europarlamentare. Nu știu.

Dar ceea ce sper că domnul Bodu știe, este faptul că nu are calitatea de a solicita un astfel de raport destinat de a-i satisface curiozitatea. Dacă vrea sume, nu are decât să își pună consilierii (bine plătiți, de altfel!) să parcurgă paginile Bugetului de stat, document oficial și la îndemâna tuturor: sunt convins că respectivii consilieri cunosc bazele aritmeticii în mod suficient pentru a face suma tuturor finanțărilor BOR de la Bugetul centralizat de stat, pe capitole.

Dacă însă domnul Bodu are o intuiție despre posibile deturnări de fonduri din partea BOR, cheltuieli nejustificate ale banilor proveniți de la Buget, sau alte elemente care privesc direct obiectul de activitate al Curții de Conturi, atunci nu are decât să facă o sesizare către respectiva Curte – calitatea de cetățean român este suficientă pentru acest lucru.

Într-o oarecare măsură, și eu privesc cu nedumerire febra edilitară a BOR. Dar atâta vreme cât bisericile cele noi sunt pline de credincioși (iar cele mai vechi, unele monumente de arhitectură religioasă, nu sunt uitate în colb și ruină!) nu aș putea exprima rețineri fără teama de a fi cârcotaș. Sper însă ca această febră edilitară să treacă (precum orice febră, ea este un simptom iar nu o boală în sine…) iar BOR (ca și celelalte biserici, de altfel) să își (re)descopere vocația misionară și socială. Iar alături de biserici să apară construcțiile noi-nouțe ale unor așezăminte sociale, ale unor școli sau spitale construite și întreținute  pe socoteala cultelor religioase. Atunci aș fi absolut sigur că partea din banii rezultați din taxele și impozitele pe care le plătesc către stat, parte repartizată ulterior cultelor religioase, nu este irosită. Ci, precum sămânța cea bună căzută pe sol mănos, multă roadă va da.

PS Și da, om de dreapta care mă aflu, nu mă sfiesc a declara public că aș dori să văd în Biserică principalul partener al statului român, dinspre partea societății civile. Iar în Întăiul-Stătător al BOR, principalul partener al Președintelui României pentru un Proiect de Țară.