Despre demisia lui Victor Viorel Ponta și buna sa guvernare

radu-zlati-600x423

Admit că sunt greu de apreciat în mod obiectiv performanțele guvernelor Ponta. Impresia generală este că aceste guverne ”au făcut mult bine”. Dar această impresie poate fi doar ceea ce numele ei arată – o impresie, în bună măsură determinată de trei factori:

  • guvernele Ponta vin după o perioadă de recesiune economică, deci de contracție a veniturilor, de scădere generală a nivelului de trai, de ajustare negativă a salariilor și a ocupării forței de muncă. Și chiar dacă Ponta și miniștrii săi au contribuit, personal, cu mai nimic la trendul pozitiv al economiei românești din 2012 încoace, ei sunt, politic, beneficiarii ai faptului că, pe urma economiei europene de care este strâns legată, România și-a reluat creșterea economică.
  • După tăierea salariilor din 2010, reîntregirea lor, realizată de către guvernele Ponta, nu putea decât să ”dea bine” în impresia generală. Este drept că această reîntregire era prevăzută chiar în legi votate de către guvernele Boc; însă guvernele Ponta sunt beneficiarele nete, tot politic, ale aplicării acestor măsuri reparatorii.
  • Propaganda: PSD domină net piața mediatică (sau cel puțin o domina până în noiembrie 2014), prin influența directă sau indirectă asupra modalității de prezentare a realităților social-economice de către majoritatea resurselor mass-media. Chiar dacă ”buna guvernare” Ponta ar fi o minciună întreagă (și nu este…) ea a devenit, prin repetarea ei zi de zi, un adevăr pentru cei mai mulți dintre români.

Totuși o apreciere ar trebui făcută, deoarece tema ”Ponta trebuie să rămână premier, deoarece a avut o guvernare bună” este principala arie cântată de către primadonele mediatice ale PSD, ori de câte ori se cere demisia premierului Ponta.

Dar ce înseamnă o bună guvernare?

Să crești economia? Fără să fi făcut eforturi serioase în acest sens, rata de creștere economică a României a fost una dintre cele mai înalte din Europa. Nici nu era greu ca, după abrupta cădere economică a anilor 2009-20010, după ”curățarea” economiei realizată de către criză, să fie realizate ritmuri înalte de creștere – comparativ cu statele în care criza din 2009 a fost mai buțin accentuată.  Este panașul fluturat mândru în vânt de către premier și lăudătorii săi. Numai că: o bună parte din această creștere economică se datorează creșterii prețurilor; iar creșterea economică, atâta cât este, nu s-a reflectat în modul de viață al românilor – banii mai mulți rezultați din reîntregirea salariilor au fost consumați în bună parte, de exemplu, de creșterea prețurilor la utilități. Creșterea PIB nu s-a reflectat într-o mai bună acoperire a necesităților educaționale, de sănătate sau în ameliorarea relațiilor dintre cetățean și stat. Și, personal, nu pot crede într-o creștere economică reală în condițiile în care investițiile de stat sunt, în continuare, mai mici în timpul ”guvernării de creștere economică” Ponta decât în perioada crizei economice (vezi graficele 1 și 2).

Graficul 1 – Investiţii publice (% din PIB)

CLICK PENTRU MĂRIRE / Sursa: Eurostat

Graficul 2 – Evolutia PIB, a consumului si a investitiilor (indice baza fixa, 2008=100)

grafic 3

În fapt, rezultatele financiare bune ale guvernelor Ponta (mai ales înscrierea deficitului în parametrii solicitați de către creditorii internaționali) s-au realizat mai ales prin stoparea la finanțare a numeroase proiecte de investiție publică (fie integral românești, fie co-finanțare la proiecte europene).

Să însemne buna guvernare creșterea nivelului de trai, a bunăstării, a coeziunii sociale și oricare altul dintre criteriile scolastice pe care le-am putea avea în vedere? Nu avem nici o dovadă palpabilă a acestei viziuni a bunei guvernări pontiste. Azi, dimpotrivă, societatea românească pare mai intens și mai adânc divizată decât în decembrie 2014, mai ales în ceea ce privește diferențierea rural/urban.

Să însemne buna guvernare păstrarea unei conduite ferme împotriva corupției, păstrarea aparatului guvernamental în afara practicilor dolozive, în afara bănuielilor de corupție sau de folosire a funcțiilor politice sau administrative în folos propriu sau de grup? Nu putem bănui guvernele Ponta, cu aproape o întreagă garnitură de miniștri aflată sub cercetare penală (cu premierul în frunte) sau chiar în instanță, de promovarea unei astfel de bune guvernări. Și chiar dacă marea majoritate a faptelor incriminate au avut loc înainte de preluarea portofoliului ministerial, felul în care s-a făcut selecția celor promovați în guvern lasă o adâncă îndoială asupra acestei mirabile guvernări Ponta.

În fapt, guvernarea Ponta a fost o guvernare decentă, fără a străluci. O guvernare sub cele aflate sub conducerea unui Adrian Năstase sau unui Tăriceanu, dacă ar fi să îmi dau cu părerea, dar peste actul de guvernare al altor premieri (aflați, este drept, în luptă cu efectele unor crize economice importante). Dar nu în buna (sau nu) guvernare a lui VV Ponta stă răspunsul dacă societatea și clasa politică românească ar trebui să accepte ca Ponta să guverneze în continuare.

A fi sau nu bărbat de stat

Căci Opoziția nu cere demisia lui Victor Viorel Ponta deoarece acesta a avut o guvernare dezamăgitoare (ar fi și acesta un punct de atac, dar, oricum, nu unul esențial, și cu argumente numeroase pro sau contra). Opoziția cere demisia lui Ponta deoarece acesta are calitatea de învinuit într-un dosar cu mai multe capete de acuzare, dintre care unele par extrem de solide. Iar, după cum singur Ponta a mărturisit prin renunțarea la calitatea de președinte al PSD, calitatea de învinuit într-un dosar penal a conducătorului unei organizații aduce imense prejudicii de imagine respectivei structuri organizaționale. Pe baza acestui raționament, Ponta a renunțat la calitatea de lider național al PSD. Nu a mers cu raționamentul mai departe: că aceleași prejudicii de imagine le aduce guvernului pe care îl conduce și care nu este guvernul său, ci al României. Aşadar, continuarea prezenței sale la palatul Victoria aduce prejudicii de imagine României.

Deci problema nu este dacă Ponta a avut o guvernare bună sau nu. Ar fi putut avea o guvernare care să fi fost cea mai bună din istoria României. Și totuși, în ciuda acelei guvernări, Ponta trebuia să își dea demisia de onoare, în momentul în care a început anchetarea sa. Căci România nu își poate permite să fie condusă de către un învinuit penal. Nu când România este membră a UE și NATO. Poate dacă ne aflam pe alte meridiane politice…

În concluzie, problema, după mine, este nu buna sau proasta guvernare a lui VV Ponta, ci dacă Ponta este sau nu bărbat de stat, gata eventual să își sacrifice funcția pentru binele comun. Deocamdată, se pare că răspunsul este NU.

PS: Graficele sunt preluate din articolul lui Ionuț Dumitru.

articole pe aceeași temă:

Etichete:, , , , , , , ,

Comentariile nu sunt permise.

%d blogeri au apreciat: