În răspăr (V): Lupta pentru București

Recent lupta în cadrul Partidului Național Liberal pentru candidatura la primăria municipiului București a primit noi valențe: alături de Cristian Bușoi (care își anunțase intenția de a candida în cadrul unui eveniment la care au participat lideri importanți ai PNL) a apărut numele lui Ludovic Orban.

Nu voi vorbi azi despre atuurile sau părțile slabe ale celor doi candidați. Voi vorbi despre numele care nu sunt pe lista prezumptivilor candidați… Alina Gorghiu și Vasile Blaga.

De fapt și de drept, omul politic care reușește să se facă ales ca primar al Bucureștilor este totodată politicianul cu cel mai mare backup popular, după Președintele României. În mod evident, poziția aceasta, nu ușor de dobândit, l-ar propulsa, aproape în mod automat, ca Omul Puternic al partidului din care face parte și l-ar face favorit pentru o eventuală candidatură la cea mai onorantă poziție în stat, cea de Președinte.

Acestea fiind zise, în mod natural un președinte de partid ar trebui să își asume candidatura la Primăria Bucureștilor: pentru a își confirma supremația și calitățile politice în cadrul partidului, pentru a își netezi calea spre funcția de Prim-ministru (precedentul Ciorbea) sau chiar spre aceea de Președinte (precedentul Băsescu). Și totuși nici Alina Gorghiu nici Vasile Blaga nu și-au asumat o candidatură pentru București. Dincolo de toate celelalte calcule, foarte probabil a contat socoteala că, în caz de pierdere a luptei, poziția lor în cadrul partidului va fi șubrezită. Astfel încât au preferat să asigure spatele unui alt candidat.

Astfel încât, foarte probabil, lupta internă pentru candidatura pentru calitatea de administrator-șef a Bucureștilor se va reduce la aceea dintre Bușoi (un candidat care nu are ce pierde în caz de eșec, dată calitatea sa actuală de europarlamentar) și Orban (un veșnic challenger dispus să se bată oricând și cu oricine, pentru sine și pentru partid).

Despre șansele unuia sau a altuia, vom vorbi altădată, că nu s-au băgat zilele în sac.