C. Andrei (Gândul): Votul nu e o lozincă: Cinci minciuni ale premierului Ponta după ce trei instanţe au decis că Guvernul a încălcat legea

ponta-veselMesajul premierului Victor Ponta, postat duminică pe Facebook, în care încearcă să explice de ce Guvernul a încălcat legea în privinţa alegerilor parţiale, se bazează pe multe informaţii false, care nu sunt în concordanţă cu realitatea juridică. Şeful Guvernului încurcă în mod intenţionat ordinea cronologică a evenimentelor, prezintă o succesiune eronată a implicaţiilor juridice şi se foloseşte de noile legi electorale pentru a scuza încălcarea flagrantă a legii. Bazându-se pe faptul că subiectul nu este bine mediatizat la nivelul opiniei publice, că oamenii nu au fost informaţi despre aceste abuzuri, Victor Ponta foloseşte mai multe argumente care nu se susţin, unele fiind chiar minciuni uşor de demontat.
Gândul vă prezintă pas cu pas cum a încercat premierul să ascundă faptul că Guvernul pe care îl conduce a blocat dreptul la vot pentru aproximativ trei milioane de români din ţară, apelând în mod intenţionat la anumite mesaje care să inducă ideea că a respectat legea. Trei instanţe din România au definit această blocare a alegerilor parţiale drept un „exces de putere”. Victor Ponta a făcut cinci enunţuri nereale în zece rânduri postate pe Facebook.
Guvernul Ponta este primul Executiv care a blocat în mod intenţionat dreptul la vot pentru trei milioane de români din ţară, el încălcând legea în privinţa alegerilor parţiale locale şi parlamentare. Trei judecători au confirmat acest ”exces de putere” al premierului Ponta, deciziile şi motivările instanţelor fiind prezentate în exclusivitate de Gândul. Guvernul Boc a avut şi el o intenţie similară, dar, în cele din urmă, a cedat şi a organizat alegerile parţiale, chiar dacă a depăşit termenul legal. În 2012, deputatul Ponta promitea că niciun guvern nu mai poate bloca alegeri parţiale, deoarece se impun sancţiuni penale.
În schimb, guvernul Ponta a decis să blocheze total alegerile parţiale. Pe scurt, Guvernul avea obligaţia să organizeze alegeri parţiale locale şi parlamentare pentru toate posturile de primar, preşedinte de CJ şi parlamentar rămase vacante, în termen de maxim 90 de zile. S-a ajuns însă în situaţia gravă ca pentru şefia CJ să nu fie organizate alegeri parţiale deşi postul a rămas vacant din octombrie 2014, depăşindu-se cu mult termenul legal. Cu toate acestea, pentru că legea nu prevede şi sancţiuni, guvernul Ponta a blocat discreţionar alegerile parţiale.
Pentru a ascunde această situaţie flagrantă, premierul Ponta a postat duminică pe Facebook un mesaj plin de inexactităţi, lipsit de argumente juridice solide şi valide. Premierul amestecă în mod intenţionat situaţiile, prezintă o înşiruire de fapte neadevărată, totul pentru ca în final să rezulte că nu are nicio culpă. Victor Ponta a postat mesajul, făcând trimitere la un comunicat de presă al deputatei Gabriela Podaşcă, vicepreşedintă a Comisie pentru elaborarea legilor electorale. În comunicat, Podaşcă, aspirantă la funcţia de preşedinte TSD, susţine că nu se mai pot organiza alegeri parţiale din cauza votării noilor legi electorale.

Minciuna 1. Nu s-au organizat alegeri parţiale din cauza noilor legi electorale

Ponta, pe Facebook: “Au votat în unanimitate noile legi electorale (alegeri locale şi parlamentare) prin care se reglementează clar că se aleg pe listă preşedintii de CJ şi parlamentarii / pentru locurile vacante nu se mai fac alegeri parţiale, iar legile anterioare sunt abrogate!” 
Primul argument adus în discuţie de premierul Victor Ponta este legat de faptul că Parlamentul a adoptat noile legi electorale, iar preşedintele Iohannis le-a promulgat, Guvernul neputând organiza alegeri parţiale locale şi parlamentare.
Premierul se foloseşte astfel de noile legi electorale pentru a ascunde faptul că Guvernul a încălcat legea. Motivarea lui Victor Ponta este contrazisă însă de realitatea juridică.
Noile legi electorale privind locale şi parlamentarele au fost promulgate de preşedintele Klaus Iohannis în 18 mai, respectiv 24 iunie.
Să luăm spre exemplu situaţia de la preşedinţia Consiliului Judeţean Cluj. Guvernul avea obligaţia legală să organizeze alegerile în termen de maxim 90 de zile de la vacantarea postului – 3 octombrie 2014. Termenul legal a fost depăşit de la finele lunii ianuarie. Premierul Ponta a declarat public că nu va organiza alegerile parţiale pentru funcţia de preşedinte CJ Cluj, încălcând astfel legea.
În lunile decembrie, ianuarie, februarie, martie, aprilie, mai, Guvernul Ponta nu a emis hotârârea pentru aceste alegeri parţiale. Şase luni în care premierul Ponta nu a respectat legea, fără să aibă vreo motivare juridică pentru acest abuz.
La începutul anului se ajunge în situaţia ca în cinci judeţe funcţia de preşedinte de Consiliu Judeţean să fie vacantă, iar guvernul să blocheze alegerile parţiale. Preşedintele CJ Botoşani este suspendat din funcţie în februarie 2015,  preşedintele CJ Vâlcea a murit în decembrie 2014, preşedintele CJ Neamţ a murit în noiembrie 2014, preşedintelui CJ Mehedinţi i-a încetat mandatul în martie 2015.
Autoritatea Electorală Permanentă a propus guvernului să organizeze alegeri pe 22 martie, dar premierul Ponta a refuzat.
Toată argumentaţia premierului în privinţa alegerilor locale cade în momentul în care AEP susţine, într-un răspuns pentru gândul, că ultima dată la care guvernul putea da hotărâre de Guvern pentru parţiale locale era 4 mai 2015, iar ultima dată pentru alegeri era 7 iunie 2015. De ce aceste date? Pentru că legea prevede că nu poţi organiza alegeri parţiale locale cu mai puţin de un an de finalizarea mandatului, actualele  mandate ale aleşilor locali terminându-se pe 10 iunie 2016.
Legea alegerilor locale a fost adoptată însă pe 18 mai, cu 14 zile mai târziu decât ultima dată la care guvernul putea da o hotărâre pentru organizarea alegerilor parţiale. Astfel, chiar dacă noua lege nu era adoptată, legal tot nu se mai puteau desfăşura alegeri parţiale locale, din cauza guvernului Ponta care a încălcat legea.
În concluzie, guvernul a încălcat în mod intenţionat legea, fără să existe vreun impediment legal care să îl împiedice să organizeze alegerile parţiale locale la termen. Şase luni de zile, premierul Ponta a blocat intenţionat aceste parţiale, ignorând datele propuse de Autoritatea Electorală Permanentă.
Încă un argument pentru această concluzie este faptul că modul de alegere a primarilor a rămas neschimbat şi în noua lege electorală, schimbându-se doar modul de alegere a preşedinţilor de CJ, indirect faţă de direct. Cu toate acestea, guvernul Ponta nu a avansat vreo dată pentru organizarea de alegeri pentru funcţia de primar al municipiului Sibiu, rămasă vacantă după ce Klaus Iohannis a ajuns preşedinte – decembrie 2014. Situaţia se repetă şi pentru alte primării, printre care primării de municipiu precum Târgovişte sau Râmnicu Vâlcea.
Curtea de Apel Cluj şi Curtea de Apel Bucureşti a decis, în primă instanţă, că Guvernul a încălcat legea şi îl obligă să organizeze parţialele.
Şi pentru parlamentarele parţiale, în multe colegii s-a depăşit termenul legal organizarea alegerilor. Guvernul a încălcat şi în acest caz legea, iar acum motivează că prin schimbarea legii nu mai poate organiza alegeri parţiale parlamentare.
Ce nu spune guvernul, este că şi aici a blocat alegerile parţiale, bazându-se pe faptul că un proces durează mai mult de un an. PNL a dat în judecată guvernul la începutul anului, a câştigat în primă instanţă – Curtea de Apel Bucureşti, dar nici aici decizia nu este definitivă.
Premierul Victor Ponta afirma în februarie 2015 că nu va organiza aceste alegeri parţiale decât dacă o instanţă îl va obliga, chiar dacă legea este clară şi prevede un termen de 90 de zile de la vacantarea postului.

Minciuna 2 Cum a afectat preşedintele Iohannis organizarea parţialelor

Ponta, pe Facebook: Preşedintele Iohannis promulgă imediat legile şi situaţia juridică este foarte clară
Al doilea argument adus în discuţie de premierul Ponta reprezintă în fapt o aruncare a vinei şi asupra preşedintelui Iohannis, care a promulgat noile legi electorale.
După cum am arătat la primul punct, în momentul promulgării legii alegerilor locale – 18 mai, Guvernul depăşise deja termenul legal la care putea da o hotărâre de Guvern pentru parţialele locale – 4 mai. Pe de altă parte două instanţe deciseseră deja că a încălcat legea când nu a organizat alegeri parţiale, deci până la promulgarea noilor legi, Guvernul Ponta încălcase deja legea şase luni.
PNL a dat în judecată Guvernul încă din luna ianuarie, dar procesul a durat, existând o primă sentinţă în luna aprilie. Curtea de Apel Cluj a desfiinţat toate argumentele Guvernului, arătând că s-a încălcat legea.
Ce uită să spună premierul este că preşedintele Iohannis i-a transmis că greşeşte în privinţa parţialelor şi că trebuie organizate alegeri.
”După părerea mea abordarea Guvernului este greşită, trebuia să organizeze alegeri parţiale în toate judeţele în care sunt posturi vacante”, a fost poziţia preşedintelui Klaus Iohannis în mai 2015.
În concluzie, noua situaţie juridică este clară, dar ea nu l-a împiedicat pe premierul Ponta să organizeze alegerile parţiale locale şi parlamentare la termen. Şase luni, guvernul Ponta a blocat alegerile, deşi cadrul legal era clar că în maxim de 90 de zile era obligat să organizeze parţiale.

Minciuna 3: Când a făcut PNL plângerea penală şi când a votat noile legi

Ponta, pe Facebook: PNL (care a iniţiat şi votat legile) face plângeri penale contra Guvernului că de ce nu organizează alegeri parţiale.
Premierul Ponta amestecă în mod intenţionat două momente pentru a încerca să arate că PNL depune plângeri penale după ce a votat noile legi electorale.
A se urmări că prima dată premierul face menţiunea că PNL a iniţiat şi a votat legile şi apoi completează cu plângerile penale.
PNL a depus o plângere penală pe numele premierului pentru abuz în serviciu, dar aceasta a fost înregistrată pe 28 ianuarie 2015, cu cinci luni înainte de votarea noilor legi electorale în Parlament. Legile electorale au fost promulgate în lunile mai şi iunie.
În această perioadă, instanţele de contencios administrativ de la Curtea de Apel Cluj şi Bucureşti au decis că guvernul Ponta a încălcat legea şi a dat decizii favorabile PNL, cerând guvernului să organizeze parţiale, în timp ce procurorul Dragoş Cojocariu de la Parchetul General a clasat dosarul privind abuzul în serviciu.
Concluzie: PNL a depus o plângere penală la începutul anului, soluţionată de Parchetul General până în momentul votării noilor legi electorale.

Minciunea 4: Procurorii resping plângerile peneliştilor în baza noilor legi votate

Ponta, pe Facebook: Normal că procurorii le resping plângerile peneliştilor tocmai în baza legilor elaborate şi votate de penelişti!
Premierul Ponta foloseşte şi pentru această afirmaţie un truc des întâlnit în discursul său public: amestecă două situaţii, fără a tine cont de ordinea cronologică şi implicaţiile juridice.
Procurorul Dragoş Cojocariu de la Parchetul General a clasat încă din 6 aprilie plângerea penală depusă de PNL pe numele premierului Ponta pentru abuz în serviciu.
Decizia procurorului, vine la trei zile după ce pe 3 aprilie 2015, Curtea de Apel Cluj – secţia contencios administrativ, a decis că guvernul trebuie să organizeze alegeri parţiale pentru funcţia de preşedinte CJ Cluj.
Noua lege electorală privind alegerile locale era promulgată de preşedintele Iohannis în 18 mai 2015.
Astfel, între 3 aprilie şi 18 mai există o diferenţă de aproximativ o lună şi jumătate.
În concluzie, clasarea cauzei Ponta la Parchetul General nu poate fi motivată prin faptul că în Parlament a fost votată o nouă lege electorală. Mai mult, premierul Ponta susţine acum punctul de vedere al procurorilor, deşi judecătorii de la Curtea de Apel Cluj şi Bucureşti au decis că nu a fost respectată legea în privinţa parţialelor.

Problema 5: Cum s-au împărţit procurorii de la DNA şi Parchetul General pentru premierul Ponta

Ponta, pe Facebook: începe atacul public cu injurii şi insulte la adresa procurorilor care nu execută ordinele PNL (ei fiind incapabili să ajungă democratic la guvernare, tot insistă să-i aducă procurorii acolo!)

În ultima parte a mesajului său de pe Facebook, premierul Ponta lasă de înţeles că în acest moment există procurori care execută ordinele PNL şi alţii care nu le execută. Această separaţie, induce ideea că procurorii DNA, care au început urmărirea penală pe numele premierului şi i-au stabilit ulterior calitatea de inculpat, fac jocurile PNL. În contrapondere, procurorii de la Parchetul General, condus de Tiberiu Niţu, cei care au clasat dosarul Ponta – abuz în serviciu, nu execută aceste ordine.

Premierul nu s-a ferit să spună public că DNA face jocuri politice, fără ca ministrul justiţiei să intervină. Robert Cazanciuc a cerut CSM să sesizeze Inspecţia Judiciară în cazul liberalilor Radu Zlati – deputat şi Mihai Seplecan – preşedintele CJ Cluj, care l-au acuzat pe Tiberiu Niţu că l-au ajutat pe premierul Ponta prin clasarea dosarului, în ciuda deciziilor judecătorilor.

Dacă se începea urmărirea penală pentru abuz în serviciu pe numele premierului Ponta, preşedintele Klaus Iohannis îl putea suspenda din funcţie, deoarece este o faptă comisă în timpul mandatului de premier. De aceea, premierul vorbeşte de venirea PNL la putere cu ajutorul procurorilor.

Bonus minciuna 6: ce spunea Ponta în 2012 despre blocarea parţialelor

În 2015, organizarea alegerilor parţiale era prezentată astfel de premierul Ponta.

”Opinia noastră este că România nu trebuie să stea tot timpul în alegeri, ci trebuie să ai date în care strângi mai multe tipuri de alegeri şi în felul acesta economiseşti bani şi fereşti societatea de o campanie electorală neîntreruptă. Deci strict politic, PSD-ului i-ar conveni să organizeze alegeri pentru că cel puţin două din trei le-am câştiga. Dar aici nu este vorba de un interes politic, aici e vorba dacă facem în fiecare săptămână şi ţinem ţara tot timpul în alegeri pentru un mandat care se termină peste un an. Poate reuşim să schimbăm legea pentru un mandat de patru ani, atunci la anul nu mai organizăm. De muncit când mai muncim dacă stăm tot timpul numai în alegeri”, a fost motivaţia oferită de prim-ministru în 2015.
Poziţia sa de premier contrastează puternic cu mesajele deputatului Victor Ponta aflat în Opoziţie în 2012.
”Vom acţiona împreună cu ONG-urile pentru a obţine pe calea instanţelor alegeri parţiale în cele trei colegii de deputat şi două de senat în care Guvernul Boc era obligat conform legii actuale în vigoare să organizeze alegeri parţiale (…) Guvernul Boc nu a aplicat legea, nu a emis hotărâri de Guvern, nu a organizat alegeri (…) vom acţiona atât în instanţa civilă, pentru ca instanţa să oblige guvernul să organizeze alegeri, să respecte legea de fapt, dar şi din punct de vedere penal, faptul că un prim-ministru, oricum s-ar numi acesta, refuză să respecte o lege a ţării este o încălcare şi a legii penale”, afirma la o conferinţă de presă a USL din ianuarie 2012 Victor Ponta.

Premierul Ponta îşi încheie postarea de pe Facebook de ieri cu următorul mesaj: “PNL/PDL contează pe faptul că tupeul şi minţitul în faţa oamenilor va funcţiona în continuare! Păcat”

Înaintea acestuia sunt cele zece rânduri, în care premierul amestecă în mod deliberat date, evenimente pentru a explica blocarea alegerilor parţiale.

„Mai simplu – ca şi la Codul Fiscal întâi votează ceva şi pe urmă spun la televizor exact invers:
– au votat în unanimitate noile legi electorale (alegeri locale şi parlamentare) prin care se reglementează clar că se aleg pe listă preşedintii de CJ şi parlamentarii / pentru locurile vacante nu se mai fac alegeri parţiale, iar legile anterioare sunt abrogate!
– preşedintele Iohannis promulgă imediat legile şi situaţia juridică este foarte clară;
– PNL (care a iniţiat şi votat legile) face plângeri penale contra Guvernului că de ce nu organizează alegeri parţiale. Normal că procurorii le resping plângerile peneliştilor tocmai în baza legilor elaborate şi votate de penelişti
– începe atacul public cu injurii şi insulte la adresa procurorilor care nu execută ordinele PNL (ei fiind incapabili să ajungă democratic la guvernare, tot insistă să-i aducă procurorii acolo!)”.

Reclame

Etichete:, , , , , , ,

Comentariile nu sunt permise.

%d blogeri au apreciat asta: