Astă seară se definitivează la Guvern liniile mari ale Bugetului pe 2014.
Bugetul ar fi putut arăta mai rău. Asta nu înseamnă că el arată bine. Este, încă, un buget de criză. Și mă tem că va fi un buget de criză atâta vreme cât, înainte de a ne apuca de confecționarea hainei bugetare, vom întreba funcționarii FMI cât de multă stofă putem folosi.
Înapoi la buget, să observ că acest buget nu va fi îndeplinit. Și că în vara lui 2014 (dacă nu cumva chiar mai înainte) va suferi o rectificare negativă. De ce?
Pentru că asupra statului și economiei românești se va prăvăli valul descentralizării, al reorganizărilor de tot felul. Acest fapt va însemna:
- Semi-paralizia multor instituții, care se vor descentraliza dar nu vor putea să acționeze în regim normal deoarece nu va exista cadrul legal adecvat (corelările pe orizontală cu legislația pre-existentă descentralizării)
- Blocarea sau anularea unor proiecte europene, deoarece se vor schimba titularii de proiect (statutul lor) cu urmări financiare evidente (returnări de fonduri către CE, preluarea unor finanțări de către statul român, etc.)
În ceea ce privește bugetul Educației Naționale (la care adăugăm cercetarea științifică și tineretul…) el a crescut insignifiant față de 2013. Astfel:
- 2013: Ministerul Educaţiei a primit inițial 3,22% din PIB, adică 8.501.390.000 RON (vezi) buget diminuat ulterior (vezi)
- 2014: Guvernul anunță previziunile pentru Ministerul Educaţiei – 8,5 miliarde lei (de la 8,4 miliarde lei în 2013, adică o creștere de 1,43%; dar se are în vederea suma rămasă la minister după două rectificări bugetare, nu suma alocată inițial…)
În mare deci vom avea în 2014 o previzionare similară cu cea din ianuarie 2013 (în jur de 8,5 miliarde lei) în condițiile în care BIB-ul României în 2014 va fi mai mare decât acela din 2013, iar anul 2013 a cunoscut o inflație în jur de 3,5%.
Concluzionând: ca pondere în PIB bugetul alocat educației, cercetării și tineretului scade ușor, în valoare absolută (în euro) scade cu peste 3%.
O singură concluzie: domnul Voinea, Ministrul Bugetului, posibil să aibă dreptate că bugetul este orientat înspre investiții. Singurul lucru pe care îl uită Voinea este faptul că în societatea contemporană investiția în om, în pregătirea sa, este cea mai eficientă investiție. Cu bugete pentru educație precum cele din ultimii 6 ani condamnăm România, pe termen mediu și lung, la subdezvoltare. Dacă se dorește acest lucru, măcar să ni se spună!
Radu Zlati 
Mereu am spus cand am avut ocazia. Si patrimoniul cultural (ma refer cu precadere la monumente istorice) este tratat la fel. Adica este mereu vazut ca o cheltuiala si nu ca o investitie (locuri de munca in constructii, in productie de materiale de constructii, turism, coeziune sociala samd).
Acum, off topic, va dauexplicatia lui „zero barat” de care vorbeam la un articol anterior:
http://a-craciunescu.blogspot.ro/2013/11/chiliman-versus-manescu-in-materie-de.html
ApreciazăApreciază
Nu sunt calificat sa fac analize. Dar din ce am inteles PIB-ul este suma cheltuielilor pentru consum iar Bugetul este un plan de perspectiva a veniturilor si cheltuielilor. Ma intreb daca tot facem sacrificii, dece nu facem un sacrificiu care ne poate ajuta in viitor? Dece nu se acorda intai 6% pt invatamant si din ce ramane sa se calculeze restul cheltuielilor ? Stiu ca este simplist ce spun dar asa cred ca ar trebui daca vrem sa progresam. Dar se pare ca nu se doreste un popor prea invatat/emancipat !
ApreciazăApreciază
PIB reprezintă totalitatea produsului intern adică valoarea totală a produselor și serviciilor produse în RO și având drept scop consumul final, brut (adică înainte de a fi aplicate taxe, etc). Ca valoare el diferă de buget, fiind mai mare. Un procent de 6% din PIB alocat educației insemneaza un procent mult mai mare alocat din totalul cheltuielilor bugetare…
ApreciazăApreciază