În răspăr (II): PNL și mărirea salariilor

Pe repede-nainte, despre câteva capcane în care Partidul Național Liberal vă cădea sau a căzut deja. Ele nu sunt capcane, fiecare în sine. Nu cred că au fost gândite a fi astfel, de către cei aflați la putere (deși am citit versiuni care aveau în vedere acest aspect, al premeditării).

Dar, cumulate, ele s-ar putea dovedi adevărate capcane, mortale electoral, în perspectiva anului electoral 2016.

1. Codul Fiscal. În această capcană (după mine…) PNL a căzut deja. Era inevitabil să se întâmple astfel, deoarece Codul era unul de inițiativă și orientare liberală (era în mare terminat încă din perioada guvernării USL, dar, cât timp PNL a fost parte a guvernării, premierul a ezitat să îl promoveze către Parlament). Astfel încât PNL l-a votat, încercând să speculeze pe plan mediatic (fără vreun rezultat notabil) şi amintind de cele 50 de amendamente liberale la Cod, precum și de reducerea TVA general la 19%. Liberal fiind, Codul Fiscal ridică probleme, mai ales în ceea ce privește colectarea sumelor necesare la bugetul consolidat al statului, în prima perioadă de aplicare a noilor prevederi fiscale.
2. Mărirea indemnizațiilor pentru înalții demnitari ai statului român. Propusă de către Gabriel Oprea și adoptată de Guvern prin OUG, mărirea veniturilor pentru 48 de înalți demnitari ai statului (ce vor avea indemnizații brute peste 4000 de euro) a fost deja aprobată, ca principiu, de către Președintele Klaus Iohannis. Îmi vine greu să cred că, la discutarea acestei OUG în Parlament, PNL va vota altfel decât în favoarea acestei propuneri.
3. Mărirea indemnizațiilor pentru aleșii locali. Deja anunțată de către coaliția de guvernare, această mărire este contingentă cu mărirea pomenită mai sus. La firul ierbii, succesul electoral al PNL depinde în mare măsură de contribuția și entuziasmul primarilor și al altor aleși locali. Sunt aproape sigur că PNL va vota, chiar și cu inima strânsă, și această mărire. Și dacă triplarea indemnizațiilor pentru 48 de înalți demnitari nu este, totuși, o sarcină prea greu de dus de către buget, fie și doar dublarea indemnizațiilor pentru 3000 de primari și 3000 de viceprimari este o afacere de cu totul altă mărime.
4. Mărirea salariilor tuturor bugetarilor. Nu vreau să cred în povestea cu salariul minim de 1200 de lei – ar însemna sinucidere fiscală. Dar o mărire, substanțială, va avea loc. Dacă nu de altceva, măcar pentru faptul că ar fi singura soluție pentru ca PSD să mai poată spera la o victorie la alegerile locale din 2016 și, ulterior, la alegerile parlamentare. Ce va face PNL, în Parlament, când Legea Salarizării Unitare va ajunge în comisii și în plen? Să o îngroape în sertarul vreunei comisii nu va putea, dat fiind interesul uriaş al majorității pentru aprobarea acesteia, astfel încât să fie votată înainte de alegerile locale din mai 2016 (ba chiar în toamnă, pentru a fi aplicată de la începutul lui 2016). Să se manifeste împotriva legii ar însemna să îşi ostilizeze tot corpul bugetar, mai ales după ce același PNL a votat mărirea veniturilor pentru vârfurile clasei politice. Se știu efectele electorale ale refuzului liberal de a majora salariilor cadrelor didactice la sfârșitul lui 2008. Deci presupun că parlamentarii PNL, după un eventual joc de glezne, vor vota și Legea salarizării.

Să recapitulăm: venituri, în prima jumătate a lui 2016, mai mici (poate pe întreg anul… cel puțin până când efectele relaxării fiscale nu se vor reflecta în creștere economică vizibilă), în timp ce statul va cheltui cu mult mai mult pe politica sa salarială. Diferența nu se va face simțită imediat, fiind mascată (după modelul anilor 2014-2015) prin scăderea cheltuielilor publice la investiții. Dar pe termen lung, cu aceste măsuri cumulate, scenarii economico-financiare cenușii spre negru nu sunt chiar imposibil de scris pentru România.

Celor din PSD, respectiv lui Ponta, s-ar putea să nu le pese. Pentru ei/el, jocul se joacă în termeni foarte restrictivi: guvernarea sau potopul. Miza alegerilor din 2016 este mai importantă pentru PSD decât miza stabilității macroeconomice a României pentru anii ce vor urma lui 2016.

Dar poate că Partidul Național Liberal ar trebui să fie mai responsabil. Din păcate, după cum am arătat mai sus, în fața PNL au fost amenajate câteva capcane. În care partidul, mă tem, va cădea cu ochii larg închiși.