La urne, culegi ce ai semănat (4): Non-programul de guvernare PNL

Pentru a fi convingător, într-o campanie electorală, trebuie să spui foarte clar, pe înțelesul tuturor, ce vei face când vei ajunge la guvernare. Partidul Național Liberal a fost primul partid care și-a lansat Programul de guvernare, încă din 2015 (el mai poate fi citit aici). Vom numi acest Program, Programul I. El a fost adoptat de către un Congres al PNL, în mai 2015.

Ulterior, în mai-iunie 2016, comisiile de specialitate din PNL au updatat programul, pentru a fi folosit în campania electorală și pre-electorală. Personal am așteptat zadarnic, toată vara, noul Program – pentru a organiza pe marginea lui dezbateri în teritoriu, în ceea ce privește capitolul Educație. Nu a sosit, de la Centru, nimic. Vara a fost pierdută, din acest punct de vedere. Nici în toamnă, când ceream aproape disperați, cei care reprezentam partidul în media electronică, să avem acces la noul Program de guvernare, acesta tot nu era de găsit (totuși părți din el au fost prezentate, în octombrie 2016, la un Consiliu Național). Motivele nu le cunosc, eu unul, nici în acest moment. Oricare au fost respectivele motive pentru care acest program, să-i zicem Programul II nu a putut fi folosit în campania pre-electorală, să notăm faptul că timpul s-a scurs în defavoarea PNL. Noi, liberalii, nu aveam majoritate parlamentară. Cei care dominau Parlamentul începeau să voteze pe bandă rulantă măsuri populiste, iar noi, cei din opoziție, nu puteam arăta celor cărora urma să le cerem votul, nici măcar un petec de hârtie pe care să fie intențiile noastre.

A venit, în sfârșit, momentul în care premierul Cioloș și-a lansat propriul program de guvernare, Platforma România 100. Am fost consultați, cei din comisiile de specialitate ale partidului, cu privire la compatibilitatea platformei Cioloș cu propriul Programul de guvernare al PNL, Reclădirea României. Iată răspunsul meu (cred și azi în adevărul său) trimis la solicitarea conducerii PNL:

Două observații majore: nici în  PRIMELE 100 DE ZILE, nici în PORTOFOLIUL DE PROIECTE NATIONALE, nu apare nimic, în mod explicit, care să aibă în vedere cele două priorități ale Prgramului PNL de Guvernare: Sănătatea și Educația. Așa fiind, greu de compatibilizat, pentru că nu avem, în aceste două direcții, ce să compatibilizăm cu ce.
La nivel de principii, din punctul meu de vedere, suntem compatibili (cine nu ar fi? Chiar și PSD ar fi compatibil, la nivel declarativ, mai puțin chestia cu corupția) dar obiecțiile majore rămân.

Totuși, în apriga sa dorință de a armoniza campania electorală a partidului cu intențiile premierului Cioloș, conducerea PNL și specialiștii partidului au făcut un efort, al cărui produs este Programul III, un program care cuprindea doar 100 de măsuri, în completarea proiectelor prezentate de Dacian Cioloş prin Platforma România 100. Programul celor 100 de măsuri liberale poate fi consultat aici.

Deci, PNL a pregătit în doi ani de zile, 3 programe de guvernare. Ce a răzbătut, din acest efort conceptual, în campania electorală? Mai nimic. Elementele de program de guvernare au pălit, în punctajele comunicatorilor noștri, în comparație cu elementele de ordin etico-politicianist. Numai că electoratul, în special acel electorat care s-a prezentat la vot în 11 Decembrie, era interesat de salarii, pensii, siguranță socială, iar nu de avatarurile juridice ale unor personaje politice. Cum zicea cineva, acel electorat, când făcea plățile la supăermarket, se gândea că TVA a fost scăzut de către Ponta, că 102 taxe au fost eliminate de către Dragnea și că tot Dragnea va mări salariile și pensiile; și era mai puțin interesat de România competitivă propusă de către PNL, prin Dacian Cioloș.

Argumentam, după dezastrul de la alegerile locale, necesitatea unui Program de guvernare, dar mai spuneam tot atunci:

Ceea ce este important este ca partidul, prin acest program de guvernare, să se regăsească mai întâi pe el însuși, din punct de vedere doctrinar. În câteva propoziții simple, lesne inteligibile de către electoratul nostru (în primul rând), să spunem cine suntem și ce vrem pe termen mediu și lung.

Numai că Platforma România 100 nu era, în esența ei, un program de guvernare liberal. De fapt nici nu prea era altceva decât o sumă de intenții frumoase la care ar fi putut subscrie orice partid politic deemocratic de secol XXI. Nici cele 100 de măsuri liberale nu erau în mod necesar liberale, adică majoritatea lor nu țineau de un nucleu tare al programului de guvernare național-liberal. Dacă electoratul nostru s-ar fi obosit să parcurgă Programul III, nu ar fi fost entuziasmat, din cauză că s-ar fi regăsit acolo. Iar din acest program, cum a fost el, foarte puțin a fost vehiculat, ca temă majoră, în perioada campaniei electorale, de către candidații PNL. Candidații noștri au preferat să vorbească despre penalul Dragnea și onestul Cioloș, cel care taie hârtii.

La promisiuni, se știa cu multă vreme înainte, cu greu vom putea concura cu PSD. Am fi putut contrabalansa cu un program de guvernare solid, articulat, aruncat spre dezbatere publică cu mult înainte de începerea campaniei. Am avut un astfel de program (ba chiar vreo două!) – la ce ne-a folosit, dacă el a rămas ascuns undeva în cotloanele internetului? Dacă noi ne-am refuzat oportunitatea de a-l face cunoscut principalelor categorii socio-profesionale pentru care pregătisem măsuri concrete? Dacă noi am abandonat programele noastre pentru a ne lăsa seduși de un program inconsistent, dar schițat de cineva care avea o favorabilitate în sondaje mai mare decât a oricăruia dintre liderii PNL?

Și uite-așa am ajuns să fi acuzați, în dezbaterile electorale, că nu avem program de guvernare…