Exercițiile de PR ale domnului Bușoi 

Recent, colegul Cristian Bușoi a făcut o serie de afirmații in ceea ce privește unele atuuri care îl favorizează în raport cu principalul contracandidat la președenția PNL. În ceea ce urmează voi folosi ca sursă Agerpres. Zice domnul Bușoi:

În ceea ce privește diferențierea mea față de domnul Orban, ceea ce cred că ar putea aduce un plus, spre deosebire de domnia sa, este faptul că sunt mult mai focusat și mai preocupat de chestiuni care vin cu adevărat în fața unor așteptări clare și concrete ale oamenilor. Faptul că am deja o experiență la nivel european și o bună relaționare cu lideri la nivel european de la care putem obține un sprijin pentru proiectele PNL, faptul că am o atitudine mult mai de substanță și mult mai consistentă în ceea ce privește organizarea internă, și în ceea ce privește comunicarea și ceea ce comunică PNL. Cred că pot imprima un aer mai tineresc, mai de prospețime, de noutate, de modernitate în PNL”

Frumoase cuvinte. Vă propun să încercăm să încercăm a vedea cât și în ce măsură ele corespund adevărului. Evident adevărul  relativ, nu cel absolut; iar în politică adevărul este ceea ce oamenii arată, iar nu ceea ce oamenii ascund. Deci, lucrând cu materialul clientului:

• „sunt mult mai focusat și mai preocupat de chestiuni care vin cu adevărat în fața unor așteptări clare și concrete ale oamenilor.” Nu reiese clar dacă oamenii despre care face vorbire domnul Bușoi sunt toți cetățenii României sau doar membrii PNL. Presupun că prima variantă este cea bună. Ei bine, nu reiese din nici o parte că domnul Bușoi, multimilionar în euro şi trăitor pe ruta Bruxelles – București, ar avea contact direct şi eficient cu românii  (în sensul cunoașterii „așteptărilor clare şi concrete” ale acestora). Desigur, sănătatea este o asteptare a noastră a tuturor. Dar repetarea până la sațietate a chestiunii (reale!) a spitalelor regionale nu înlocuiește, în cazul domnului Bușoi,  un set de politici publice care să vină în întâmpinarea orizontului de așteptări ale românilor. Chiar şi așa! Domnul Bușoi este la vârful PNL-ului de peste un deceniu. Nu îmi aduc aminte de vreo temă (despre proiect concret, nici atât!), fie ea şi in domeniul sănătății, pe care tânărul politician să o fi propus partidului și care să întărească afirmația de mai sus. Când domnul Bușoi a venit în fața cetățenilor cu un plan cât de cât concret  (precampania alegerilor locale 2016) s-a văzut rezultatul: scorul domniei sale, măsurat sociologic, a scăzut la jumătate din puținul inițial – atât de mult și-au recunoscut cetățenii din București nevoile „reale și concrete” în măsurile propuse de candidatul Bușoi.
• „am deja o experiență la nivel european și o bună relaționare cu lideri la nivel european de la care putem obține un sprijin pentru proiectele PNL„. Sunt de acord, şi acest aspect este unul dintre puținele argumente puternice în favoarea candidatului Bușoi. Desigur, aș putea să relativizez afirmația, deoarece experiența şi buna relaționare se referă in fapt nu la politica pe bune, de la nivelul conducerilor de partide, sau sau la aceea a politicii externe de stat, ci la experiențele din cadrul activității Parlamentului European: mult, dar nu suficient pentru a fi un bun lider de partid în România. Nu scad importanța argumentului ba chiar apreciez că, dacă PNL ar putea fi condus de la Bruxelles şi ca la Bruxelles, domnul Bușoi ar putea fi o opțiune interesantă, fiind depășit doar de câțiva dintre colegii săi europarlamentari PNL, mai activi şi mai bine poziționați decât dânsul.
• „am o atitudine mult mai de substanță și mult mai consistentă în ceea ce privește organizarea internă, și în ceea ce privește comunicarea și ceea ce comunică PNL.” Deci: organizarea, actul comunicării şi conținutul comunicării.  În primul rând, nu atitudinea mă interesează, ci acțiunea ba, și mai mult, rezultatul actiunii. Ca organizare, domnul Bușoi,  mai recent, a fost președinte al organizației PNL  București, obținând cel mai slab rezultat la parlamentare din ultimele două decenii. Ca secretar general al partidului nu mă pot pronunța,  nici de bine nici de rău – apa sfințită să trăiască. Comunicare și conținutul comunicării. Hm… nu voi comenta prea mult, cititorii mei, probabil, deja zâmbesc. Nu voi face analiză de caz, pentru că nu vreau să transform articolul în pamflet. Dar concluzia mea este că, una peste alta, domnul Bușoi este unul dintre cei mai slabi comunicatori ai partidului. Pentru o comunicare eficientă  nu este suficientă inteligența, pe care o are, ci un sumum de calități dintre care, din păcate pentru dânsul și pentru PNL,  domnul Bușoi deține prea puține.
• „ Cred că pot imprima un aer mai tineresc, mai de prospețime, de noutate, de modernitate PNL „. Finit coronat opus, ziceau strămoșii noștri. Avem nevoie de o împrospătare a imaginii partidului? Da. Avem nevoie de un refresh, dacă nu de un restart? Din nou, da. Le poate oferi aceste două oportunități domnul Bușoi? Cred că nu. Mă bazez când spun că domnul Bușoi nu poate revitaliza partidul nu pe gurile slobode ale partidului, ci pe o experiență personală. Un reformator al partidului va trebui să fie, după mine, un om cu convingeri  ferme şi curajul necesar pentru a le expune şi impune; inclusiv, câteodată, in asumarea unor poziții împotriva curentului de opinie majoritar în partid. Am fost membru al Delegației Permanente iar apoi a BPN lărgit timp de 4 ani. În 4 ani de zile nu l-am auzit pe domnul Bușoi luând cuvântul niciodată. Curajul tinereții, dârzenia în apărarea unor idei (sau în combaterea altora) sunt aspecte ale personalității sale pe care domnul Bușoi le-a ținut prea bine ascunse de ochii colegilor săi. Poate că în calitate de lider la București, s-a manifestat altfel. Dar rezultatele sale, acolo, sunt deja cunoscute.

În concluzie, prea puține dintre avantajele pe care domnul Bușoi consideră că le-ar avea în comparație cu domnul Orban rămân în picioare,  la o examinare mai atentă. Uneori, realitatea este exact opusul a ceea ce domnul Bușoi, intr-un splendid exercițiu  de PR, încearcă să ne convingă.

Nu înseamnă că Ludovic Orban este perfect, că nu ar avea defectele sale. Ci doar că argumentele reale, substanțiale, concrete care ar vorbi în favoarea candidaturii domnului Bușoi sunt prea puține. Pericolul alegerilor din iunie nu este ca Orban să câștige,  ci ca el să câștige pentru că nu are oponenți pe măsură.

PS Ceea ce am spus mai sus despre rezultatul alegerilor din PNL este valabil doar în cazul unor alegeri interne libere. Prietenii știu ce vreau să spun!