Am scris cu două săptămâni în urmă despre faptul că avem o democraţie bolnavă.
Partidele se luptă cu efectele situaţiei, acceptând cauzele şi nefăcând nimic să rezolve situaţia la bază. Cele trei partide mari au strâns:
7,7 milioane voturi în 2004
6,7 milioane voturi în 2008
5,6 milioane voturi în 2012
Din 1990 şi până acum scăderea prezenţei la vot e aproape neîntreruptă. Partidelor nu le prea pasă de asta, şi e uşor de înţeles de ce. Dacă la alegerile parlamentare viitoare vin 1000 (o mie) de locuitori ai României iar PSD ia cinci sute de voturi, PNL trei sute, PDL o sută şi UDMR o sută, vom avea pe ecranele televizoarelor:
PSD 50%
PNL 30%
PDL 10%
UDMR 10%
iar liderii partidelor vor vorbi fără probleme sau ezitări despre guvern, majoritate legitimă, etc. Momentul când partidele actuale dau cu capul de pragul de sus este dat de referendumuri. Prin mutarea pragului la 30%, partidele acceptă public faptul că au eşuat şi eşuează în atragerea populaţiei în dezbaterile cu privire la politică.
Obligativitatea votului nu este o soluţie reală. Partidele pasează cetăţenilor vina pentru faptul că ele, partidele, nu sunt în stare să atragă oamenii la vot. E ca şi când producătorii de băuturi răcoritoare, având vânzări în scădere datorită lipsei de calităţi a produselor lor, ar face lobby pentru ca Guvernul să treacă o lege prin care toată lumea e obligată să cumpere un litru de băuturi răcoritoare pe zi. Calitatea produselor rămâne proastă; legea nu va fi respectată; s-ar opta nu pentru soluţia cea mai bună, ci cea mai ieftină sau care are culorile cele mai ţipătoare.
Întrucât mandatele de parlamentar şi implicit guvernările se stabilesc pe baza procentelor, nu voturilor (aşa cum arătam în exemplul de mai sus), introducerea obligativităţii votului nu este un subiect de mare importanţă pentru partide. De altfel comisia care revizuieşte Constituţia a respins un amendament prin care se dorea introducerea obligativităţii votului.
În postarea următoare voi începe să scriu despre soluţii reale, adică cele care ţintesc cauzele.
sursa: Sociollogica
Radu Zlati 
„Cele trei partide mari au strâns:
7,7 milioane voturi în 2004
6,7 milioane voturi în 2008
5,6 milioane voturi în 2012”
Il priviti cu compasiune pe autorul articolului? Il plangeti si nu-l condamnati?
ApreciazăApreciază
Cea mai corecta solutie: Votul cenzitar; dupa cat platesti la stat. esti asistat, nu platesti nimic, nu ai niciun drept sa decizi pentru altii. Si actul votului in sine ar deveni mai responsabil votantii ar deveni mai constienti de „puterea lor”.
ApreciazăApreciază
nu aș fi de acord cu votul cenzitar, deoarece este profund nedemocratic. Pe de altă parte aș fi de acord ca în ziua alegerilor să poată vota numai cei care și-am manifestat anterior această opțiune, în scris (adică înscrierea voluntară pe listele electorale). Ar dispărea astfel masa de votanți ”muți”, care nu votează și nici nu au de gând să voteze, făcând doar să scadă procentajul celor care se prezintă la vot.
ApreciazăApreciază