De ce mai cumpărăm gaz de la OMV Petrom dacă România deține 50% din Neptun Deep?

**Dacă România deține 50% din gazul care va fi extras din Neptun Deep, atunci de ce ar trebui să-l cumpere înapoi?** Exact această întrebare i-a fost adresată președintelui Nicușor Dan de Blocul Național Sindical.

BNS a trimis o scrisoare deschisă prin care îi cere președintelui să convoace, la nivelul Consiliului Suprem de Apărare a Țării, o dezbatere serioasă despre securitatea energetică a României. Și nu este vorba doar despre gaz. Potrivit sindicaliștilor, miza se poate întinde până la **facturile populației, prețul energiei electrice, bugetul de stat și competitivitatea industriei românești**.

## De unde a pornit scandalul?
BNS atrage atenția asupra Legii 171/2026, promulgată recent, prin care este vizată achiziția unei cantități de **49,9 milioane MWh de gaze naturale** prin proiectul Neptun Deep.
Problema sindicaliștilor este prețul stabilit. **48,752 euro/MWh.**
Iar aici începe calculul care i-a făcut pe cei de la BNS să ridice sprânceana.

Pentru că, dacă pe piața liberă gazul va ajunge să coste mai puțin decât acest nivel, diferența nu dispare. Cineva trebuie să o suporte.
Iar BNS spune că există două scenarii.

## Scenariul care poate lovi direct în facturi
Primul este relativ simplu. Dacă prețul gazului de pe piața liberă va fi mai mic decât cei 48,752 euro/MWh prevăzuți în lege, achiziția la un preț mai mare poate genera costuri suplimentare.
Și atunci apare întrebarea: **Cine plătește diferența?**
BNS avertizează că efectele ar putea ajunge în economie și, în final, în buzunarul consumatorului.
Iar al doilea scenariu este și mai dur.

## Gaz mai scump cu 113%?
Potrivit analizei prezentate de BNS, în scenariul în care costul suplimentar este transferat în economie și în prețurile plătite de consumatori, prețul gazului ar putea crește cu **113%**. Da. Peste 100%. Iar dacă această estimare s-ar materializa, efectele nu s-ar opri la factura de gaz.
Pentru că gazul este folosit pentru producerea agentului termic și a energiei electrice. Cu alte cuvinte, când se scumpește gazul, problema poate începe să se plimbe dintr-o factură în alta.

## Căldura ar putea deveni următoarea problemă
BNS avertizează că populația racordată la sistemele centralizate de încălzire ar putea ajunge să suporte creșteri de peste 100% ale facturilor la căldură.
De ce?
Pentru că gazul este folosit în centralele de cogenerare. Dacă aceste centrale ajung să cumpere gazul la un preț mult mai mare, costul suplimentar trebuie undeva absorbit. Iar într-un final, există riscul să ajungă la consumator.
Asta înseamnă că o decizie luată astăzi în zona energiei ar putea fi simțită de români peste câțiva ani, atunci când Neptun Deep va intra efectiv în producție.

## Și aici apare întrebarea de un miliard
BNS îi pune președintelui Nicușor Dan o întrebare care poate fi rezumată foarte simplu: **De ce cumpărăm gaz de la OMV Petrom dacă România deține 50% din producția Neptun Deep?**
România și OMV Petrom sunt parteneri în proiectul Neptun Deep. Dar faptul că România deține 50% din proiect nu înseamnă automat că fiecare metru cub de gaz extras îi revine fizic statului român pentru consumul intern.
Și tocmai aici este una dintre problemele pe care BNS cere autorităților să le clarifice.
Pentru că una este să fii proprietar într-un proiect. Alta este să controlezi efectiv **prețul, comercializarea și destinația gazului**.

## BNS vrea CSAT-ul implicat
Sindicaliștii consideră că problema este suficient de importantă pentru a ajunge pe masa CSAT. BNS solicită o dezbatere în care să participe Ministerul Energiei, ANRE și Consiliul Concurenței. Adică exact instituțiile care pot analiza problema din perspective diferite:
energie.
reglementare.
concurență.
securitate națională.
Pentru că România poate avea gaz în Marea Neagră și, în același timp, să se confrunte cu întrebări serioase despre **cine îl cumpără, la ce preț și cine suportă diferențele**.

## Întrebările BNS pentru Nicușor Dan
În scrisoarea transmisă președintelui, Blocul Național Sindical cere răspunsuri urgente. Nu doar despre preț. Ci despre întregul mecanism.
Ce se întâmplă dacă piața oferă gaz mai ieftin decât prețul prevăzut în lege?
Cine suportă diferența?
Ce efect va avea asupra facturilor populației?
Ce se va întâmpla cu industria românească?
Și, mai ales: **Cum poate România să vorbească despre securitate energetică dacă propriul gaz ajunge să fie cumpărat la un preț care ar putea fi mai mare decât cel al pieței?**

## Neptun Deep trebuia să fie vestea bună
România are una dintre cele mai importante resurse energetice descoperite în Marea Neagră. Neptun Deep este proiectul care ar putea transforma România într-un producător major de gaze în regiune. Asta trebuia să însemne mai multă independență energetică. Mai multă siguranță. Și, în teorie, o poziție mai bună pentru consumatorul român.
Dar BNS spune că povestea nu este atât de simplă.
Pentru că nu este suficient să ai gaz. Trebuie să știi și **cine îl vinde, cine îl cumpără, la ce preț și cine plătește atunci când prețul din contract este mai mare decât piața.** Iar acum sindicaliștii cer ca aceste întrebări să primească răspunsuri înainte ca nota de plată să ajungă la români.
Pentru că adevărata întrebare nu mai este dacă România are gaz. **România are.**
Întrebarea este: **Cât va costa gazul românesc pentru români?**

sursa: FB