O poziție 

Ieri cea mai mare parte a Opoziției parlamentare și-dat mâna cu cea mai mare parte a opoziției din Stradă  (cea cât de cât organizată). Dar: Cine avea nevoie de cine? Dincolo de opoziția față de pachetul de legi ale justiției, îi lega ce anume? Dincolo de bunele intenții, ce demersuri (comune sau nu) urmează a fi întreprinse, și în ce direcții?
Întrebări la care, eu unul, nu am deocamdată un răspuns clar. Risc totuși să prezint câteva aspecte punctuale (unele sunt în răspăr față de bula mea din media socială dar hey, it’s just me):

1. Nimeni, dintre cei de ieri, nu este legatarul voinței celor 600.000 din februarie. Iar dacă cineva își închipuie că  este, sau pretinde că este, atunci este fie nebun fie mincinos patentat. Invocarea celor de atunci pentru o decizie la ceea ce se întâmplă azi, mi se pare nelegitimă din punct de vedere moral.

2. Strada poate ajuta politicul parlamentar, politicul parlamentar nu prea are cum ajuta strada, chiar dacă dacă iese el însuși în stradă: căci  în acest caz el rămâne tot politic, dar mai puțin parlamentar

3. Problema (independența Justiției) fiind una de natură legislativă deci parlamentară, își va găsi soluția tot în Parlament. Alianța Politicului cu Strada ar putea avea efecte perverse cu o amplitudine greu de estimat în acest moment: (a) scade din puritatea  (?!) genuină a mișcărilor stradale (din iarna trecută sau mai de aproape) putând îndepărta pe unii „apolitici” și  (b) poate genera impresia că, neputincioasă în planul aritmeticii parlamentare, Opoziția face apel la mijloace de forță extra-parlamentară (legitime în plan social dar nelegitime în orizontul parlamentar).

4. Nu este clar dacă diferențele dintre forțele ce și-au dat mâna ieri sunt sau nu sunt mai mici decât punctele comune. Cu alte cuvinte, care ca va fi viitorul acestei alianțe care pare, azi, mai degrabă conjuncturală (vă mai aduceți aminte de CDR?)

CONCLUZIE PROVIZORIE. Acum, pe tema legilor justiției, se intrevede o soluție favorabilă viziunii PSD-ALDE, și nu văd cum ar putea fi altfel. După inevitabilul recurs la mijloacele legale de modificare/întârziere (întoarcerea de către Președinte a legilor la Parlament, recursul la CCR), pachetul legislativ, modificat sau nu, va fi aplicat. Nu rămâne decât ca partidele ostile acestei viziuni să își înscrie în viitoarele platforme politice electorale revizuirea  pachetului și vom vedea „pe viu” dacă poporul român este de acord cu actuala Putere sau cu actuala Opoziție.