În seara celei de-a 113-a zile de la prăbușirea memorandumului de înțelegere (vineri, 9 octombrie 2026 – ziua 222 a războiului), Orientul Mijlociu intră într-o fază de nereturnare absolută. Scena întoarce paginile simplelor amenințări de a trece la o execuție decisivă. Iranul a anunțat oficial închiderea completă a apelor din Golf și urmărirea navelor care încalcă drepturile, oriunde s-ar afla. Între timp, Yemen a șocat Washingtonul și Riadul cu o lovitură care vizează Aeroportul Internațional King Khalid, înăsprind o blocadă aeriană paralelă cu blocada de la Ormuz. În schimb, Washington și Tel Aviv accelerează eforturile de a executa „planul de trei zile” aerian într-o cursă frenetică între rezoluția militară și colapsul total.
I: Tulburarea totală din Ormuz și Golf… Niciun loc nu este sigur
- Impunerea suveranității și extinderea asediului: Într-un anunț esențial care răstoarnă ecuațiile de navigație, Marina Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC) a emis o declarație în care confirmă că urmărirea navelor „nu se va mai limita la Strâmtoarea Hormuz, ci va cuprinde orice navă care traversează o rută neautorizată în regiune, pedepsită în orice loc în regiunea neautorizată”. Acest lucru transformă efectiv întregul Golf într-un teatru de operațiuni iranian, unde orice navă asociată cu rutele de ocolire a SUA va fi vizată oriunde se găsește.
- Vizarea „NV Sunshine”: IRGC și-a tradus imediat amenințarea în acțiune, țintind tancul gigant de gaz „NV Sunshine” (aparținând lui Natuit) pentru că a parcurs o rută ilegală la sud de strâmtoare, ducând la un incendiu masiv în sala mașinilor. Au apărut în mod continuu rapoarte (prin UKMTO și Ambrey) despre alte nave vizate (inclusiv un incident în largul Umm Al Quwain din Emiratele Arabe Unite și altul lângă Qatar), ducând numărul de atacuri din ultima săptămână la peste 15 – cel mai mare de la începutul războiului.
- Teste pentru mine zburătoare: într-o dezvoltare terifiantă pentru liniile aeriene de aprovizionare, Iranul a început să testeze „mine aeriene” concepute pentru a obstructiona și doborâ avioanele de transport militare care aduc trupe și echipamente în regiune.
- Închiderea școlilor și mobilizarea Hormozgan: într-un semnal clar de anticipare a unui atac american, Iranul a închis școlile din provincia Hormozgan și zonele de coastă sudice adiacente strâmtorii (care adăpostesc baze de rachete și centre IRGC) începând de mâine, în pregătirea pentru tranziția la un sistem hibrid.
II: Paralizia aeroportului din Riad și „permisele” din Sana’a… Asediul întâlnește asediul
- Lovitura de la Riad și asediul aerian: lovitura Yemenului nu s-a limitat la coasta de vest; s-a extins pentru a paraliza artera principală a capitalei saudite. Aeroportul Internațional King Khalid din Riad a fost închis și deschis în mod repetat, cu 124 de zboruri anulate până acum. Greva a lovit lounge-ul VIP și un avion Saudia Airlines, pe fondul unor informații despre un atac care vizează o delegație militară (inclusiv americani, israelieni, turci și pakistanezi). Aeroportul Dammam a întârziat și anulat, de asemenea, zeci de zboruri, în timp ce traficul aerian de pe aeroportul Jeddah a fost complet oprit la momentul redactării acestui raport.
- Ecuația lui Yahya Saree: Purtătorul de cuvânt al Forțelor Armate yemenite a făcut o declarație care a provocat o schimbare seismică în conceptul de suveranitate: „Zborurile umanitare către și dinspre aeroportul din Riad vor fi permise pentru toate zborurile care obțin un permis de la Centrul de coordonare a operațiunilor umanitare din capitală, Sana’a”. Această declarație este o copie literală a modelului Iranului „permise Hormuz”, impunând suveranitatea yemenită de foc asupra spațiului aerian saudit. Acesta confirmă capacitatea Sana’a de a monitoriza și paraliza traficul aerian, cimentând ecuația „non-reciprocității” cu un strop de umanitate, în ciuda asediului prelungit.
- Zdrobirea noii ofensive: Saree a anunțat, de asemenea, respingerea unui nou avans mercenar în Lahj către Bab al-Mandab, care a dus la distrugerea a 22 de vehicule blindate și la uciderea și rănirea a zeci de comandanți ai acestora.
III: Planul „trei zile” și mobilizarea maximă (OSINT militar)
- Planul de pregătire al Pentagonului: The New York Times, împreună cu oficiali israelieni și americani, au divulgat contururile operațiunii anticipate: un plan intens de trei zile al SUA pentru a lovi instalațiile petroliere, arsenalele de rachete și drone și sediul IRGC. Planul, discutat la Camp David, ar putea începe în câteva săptămâni (sau chiar zile, profitând de viitoarea sărbătoare a Zilei lui Columb de luni). Acest lucru spulberă așteptările că Trump va aștepta până după alegeri, mai ales după ce Washington l-a informat pe șeful statului major israelian că luptele intense vor relua în 3 săptămâni, o mișcare care amenință să amâne alegerile israeliene.
- Alertă israeliană și închiderea spațiului aerian: entitatea israeliană și-a ridicat nivelurile de alertă, în timp ce ambasadele SUA din Iordania și Ierusalim au trimis avertismente stricte cetățenilor lor din regiune pentru a se pregăti pentru zboruri de evacuare, închideri bruște ale spațiului aerian și anulări de zboruri (un indicator puternic al pregătirii pentru un răspuns balistic iranian).
- Mișcările aeronavelor (recunoaștere și realimentare): Activitatea intensivă a avioanelor spion (RC-135) a fost monitorizată peste Europa în drum spre insula Creta. În același timp, o aeronavă britanică de realimentare (KC2) a sosit în largul coastei Yemenului pentru a sprijini forțele saudite, iar intrarea Kuweitului în linia de sprijin a fost înregistrată cu activarea unei aeronave KC-130 pentru a sprijini avioanele de luptă pe cerul deasupra Asir.
IV: haosul israelian și sancțiuni împotriva CPI
- Declarațiile lui Katz: În apogeul crizei, ministrul israelian al Apărării, Yisrael Katz, a dezvăluit diviziuni interne ascuțite, acuzând opoziția (Golan, Bennett, Lapid, Eisenkot) că respinge operațiunile militare strategice (cum ar fi asasinarea lui Khamenei) și că a fugit din prima linie, vizându-le ca pe un instrument al intereselor mele. Sondajele de opinie confirmă o legătură între taberele politice și o preferință pentru Eisenkot față de Netanyahu, ceea ce explică dorința acestuia din urmă de a declanșa un război mai larg care să amâne alegerile.
- Sancțiunile lui Rubio: Într-o demonstrație politică de forță, secretarul de stat american Marco Rubio a anunțat impunerea de sancțiuni Curții Penale Internaționale (ICC) pentru a-i proteja pe oficialii americani de urmărire penală, amenințând că va desființa complet instituția dacă nu se conformează.
Concluzie:
Următoarele ore sunt decisive. Washingtonul se apropie de activarea planului de trei zile sub presiunea impasului din Ormuz și a adaptării parțiale a Emiratelor Arabe Unite prin acapararea piețelor de gaze, ceea ce transformă întregul Golf într-un poligon deschis. Pe de altă parte, Sana’a a dovedit că întinderea sa suverană a trecut granițele Yemenului pentru a domina cerul deasupra Riadului, stabilind că un asediu poate fi întrerupt doar printr-un asediu similar. Suntem la câteva zile, dacă nu la ore, departe de o scânteie care va incinera tot ce rămâne din echilibru în regiune.
sursa: X
Lasă un răspuns